duminică, 9 iunie 2013

Biserica Sfântului Mormânt - comori nevăzute


    Când am luat decizia de a posta acest material, am avut de trecut, din nou, peste hopul autorului necunoscut. Mai precis a "primului" autor. Ceea ce am primit pe e-mail a fost semnat de Dan Grigorescu, însă nu ştiu dacă este vorba despre regretatul istoric literar, eseist, critic literar, traducător, profesor de literatură comparată, critic de artă şi istoric al artei, fost membru al Academiei Române, sau să fi fost o pură coincidenţă de nume. Pentru că pe Aqvila se respectă dreptul de proprietate intelectuală, am încercat să caut pe "net" materialul, sub semnătura autorului de drept, şi l-am găsit pe "Cotidianul.ro", identic cu cel primit pe e-mail, semnat de Magdalena Popa Buluc. 
   Voi trece în subsidiar această "enigmă" şi voi reda articolul fără nicio intervenţie.

Comorile ascunse ale Bisericii Sfântului Mormânt


FOTO 1:
Dalmatică brodată în atelierul lui Alexandre Paynet


    La Versailles sunt prezentate pentru prima dată peste 250 de capodopere, multe dintre ele necunoscute, într-o expoziţie, intitulată „Tezaurul Sfântului Mormânt, daruri ale curţilor regale europene la Ierusalim”. Aceste extraordinare opere de artă au fost trimise Bisericii Sfântului Mormânt de la Ierusalim, dar şi celor de la Bethleem şi Nazareth, de către principalii suverani europeni, pentru a aduce un omagiu locurilor sfinte. Multe dintre ele, utilizate astăzi în ceremoniile religioase, sunt arătate pentru prima dată publicului.
Ierusalimul reprezenta centrul lumii, dotat cu o imensă putere de fascinaţie şi atracţie, între jocurile politice, diplomatice şi religioase. 

Foto 2: Francesco de Mura, Caritatea
 
   Odată cu extensia creştinismului, centrul lumii se deplasează la Ierusalim. Foarte repede, Sfântul Mormânt, locul Învierii lui Christos, a exercitat o mare atracţie. El devine sursa majoră a iradierii misterului creştin către întregul Occident. 
   Din secolul al IV-lea, el a devenit locul de pelerinaj extrem de frecventat, către care afluează mii şi mii de creştini, primiţi de către fraţii franciscani, păzitorii Sfântului Mormânt, stabiliţi la Ierusalim de 28 de generaţii. În 1219, întâlnirea dintre Sfântul Francisc şi sultanul Al Malik, în plină perioadă a Cruciadelor, a deschis o cale a dialogului între creştini şi musulmani.
 
Foto 3: Piese ce sunt folosite azi în ceremoniile religioase

   În sălile Cruciaţilor de la Castelul Versailles, vizitatorul descoperă cadourile excepţionale, de o incredibilă diversitate: candele de sanctuar din aur şi argint, candelabre, vase liturgice cu emailuri şi pietre preţioase, cruci de procesiune, veşminte de ceremonie din brocarturi şi catifele somptuoase... 
 
Foto 4: 
Văl de potir, donat de Republica Genoveză în 1686

   La „Casa Chateaubriand” sunt expuse şi opere pictate, legate de viaţa lui Christos.
Franţa, Republica Genoveză, Sfântul Imperiu, Portugalia, Spania, toate naţiunile au expediat numeroase cadouri fără echivalent în lume. Este etalat, provenind din Genova, unul dintre cele mai extraordinare ansambluri de veşminte de ceremonie realizate vreodată şi oferite de Spania, alături de piese de orfevrerie din aur masiv, culme a fastului desfăşurat la Sfântul Mormânt.

Foto 5: Baldachinul Eucharistiei, din argint, bronz şi aur, cu pietre preţioase
 
Foto 6: Macheta Sfântului Mormânt, din lemn de măslin cu intarsii de fildeş şi sidef
 
    La începutul secolului al XIX-lea, Chateaubriand, după ce a vizitat Pământul Sfânt, a publicat itinerarul său de la Paris la Ierusalim, ceea ce a dat un nou impuls călătoriilor în Orient, mai ales după restaurarea Bisericii Sfântului Mormânt după un incendiu din 1808. Tabouri ale maeştrilor ies din umbră la Casa Chateaubriand: „Bunavestire”, „Visul Sfântului Iosif”, „Christos în Grădina Măslinilor”, „Christos o întâlneşte pe Sfânta Veronica”, „Christos apărând Fecioarei”, dar şi „Încoronarea Fecioarei”... Un ansamblu extraordinar de picturi ale napolitanului Francesco de Mura. Alături de aceste capodopere, o splendidă „Adoraţie a păstorilor”, datând din secolul al XVII-lea, lucrare restaurată recent.
 
Foto 7: Relicvarul Adevăratei Cruci, realizat de Remond Lescot

Foto 8: Potir din argint turnat, cizelat şi gravat, oferit de Filip al II-lea al Spaniei
 
   O adevărată revelaţie este dalmatica (veşmânt liturgic purtat de diaconi, stihar diaconesc) brodată cu fir de mătase formată dintr-o suită de 18 piese oferite între 1687 şi 1697 de Republica Genoveză Sfântului Mormânt. Pe partea din spate apare Patronul tutelar al Genovei, Sfântul Gheorghe, ucigând dragonul, după un desen al artistului genovez Domenico Piola. Impresionantă este şi macheta, din lemn de măslin, încrustat cu fildeş şi sidef, a Bisericii Sfântului Mormânt, ridicată de creştini peste grota mormântului lui Christos. Ea prezintă o biserică de origine bizantină, din 1050, refăcută de cruciaţi în secolul al XII-lea. 

Foto 9: Cadourile oferite de principalii suverani europeni ca un omagiu locurilor sfinte
 
Foto 10: În Sala Cruciaţilor de la Versailles, în care este povestită aventura Cruciaţilor din 1095
 
   Începând cu secolul al XVII-lea, statele catolice ale Europei rivalizau în zelul de a sprijini Sfântul Mormânt, oferind obiecte preţioase. În 1740, darurile oferite de Juan al V-lea, regele Portugaliei, au fost cele mai importante. Candela realizată la Lisabona în 1750, din aur brazilian, va ajunge la Sfântul Mormânt în 1752. O altă piesă, creată din porfir antic, încastrat într-o montură de argint aurit, a fost oferită în 1739 Bisericii din Bethleeem de către Marie-Amelie de Saxa, după căsătoria sa cu Carol al Spaniei, regele Neapolului şi al Siciliei, urcat pe tronul Spaniei în 1759. Piesa a fost creată la Messina, în Sicilia, şi evocă Steaua care i-a ghidat pe Regii Magi la Bethleem, ornată cu motivul Soarelui. 
 
 Foto 11: Candelă realizată la Lisabona din aur brazilian
 
   Un somptuos baldachin cu broderii în argint, din bronz, cu aur şi pietre preţioase, încrustate în lemn, realizat în 1665 de către Juvarra la Messina, a fost oferit de Filip al IV-lea. Uimeşte şi o altă dalmatică, brodată în atelierul lui Alexandre Paynet. „Rege foarte creştin”, Ludovic al XIII-lea a făcut importante daruri de textile şi orfevrerie. 

Foto 12: Piese de orfevrerie, oferite de Regatul Neapolului şi al celor Două Sicilii
 
Foto 13: Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, dar al Republicii Genoveze

    Dimensiunea diplomatică şi politică, inerentă şi ea constituirii acestui tezaur, este pusă în evidenţă de cartea de artă şi istorie care acompaniază această expoziţie, în care mai mult de 40 de cercetători de renume internaţional s-au reunit pentru a redacta cele 416 pagini, publicate în franceză şi în engleză.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu